Sedințe:
Data: 2026-05-27
Ora estimată: 09:00
Complet: Camera de consiliu civil 4
Tip soluție: Încheiere
Soluția pe scurt: Admite sesizarea din oficiu privind îndreptarea erorii materiale.
În temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul considerentelor Sentin?ei civile nr. 566/2026, pronun?ată la data de 20.05.2026 în dosarul nr. 4678/241/2025, în sensul că:
Se înlătură din cuprinsul hotărârii men?iunile străine de natura cauzei, începând cu paragraful: „Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu la data de 10.02.2026, sub nr. de dosar 370/241/2026, reclamanta Bucă Maria-Mihaela ?i pârâtul Bucă Cristian au investit ini?ial instan?a cu o ac?iune având ca obiect desfacerea căsătoriei...” ?i până la paragraful (inclusiv): „Pe cale de consecin?ă, instan?a va obliga pârâtul la plata sumei de 2000 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.”.
În locul textului înlăturat mai sus, se va insera textul corect, ce reprezintă veritabilele considerente ?i sus?ineri specifice litigiului judecat, având următorul con?inut:
“Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu la data de 30 decembrie 2025, sub nr. 4678/241/2025, petentul Târlea Ion a formulat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local al Ora?ului Horezu - Poli?ia Locală Horezu, plângere contraven?ională împotriva procesului-verbal de constatare ?i sanc?ionare a contraven?iei seria PLHVL nr. 0001613 întocmit la data de 10.12.2025. Prin petitul cererii, s-a solicitat instan?ei anularea procesului-verbal contestat, iar în subsidiar, reindividualizarea sanc?iunii aplicate prin înlocuirea amenzii cu sanc?iunea avertismentului, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a învederat că, la data de 10.12.2025, a sta?ionat autoturismul proprietate personală pe strada Unirii din localitatea Horezu, iar ulterior a fost îndrumat de un agent al poli?iei locale să se prezinte la sediul institu?iei, unde i-a fost întocmit procesul-verbal prin care a fost sanc?ionat cu amendă în cuantum de 520 lei.
Acesta a arătat că situa?ia de fapt re?inută în actul sanc?ionator, referitoare la blocarea căii de acces ?i ignorarea marcajelor rutiere, nu corespunde realită?ii, întrucât vehiculul său era încadrat de alte autoturisme sta?ionate.
De asemenea, petentul a invocat nulitatea procesului-verbal, sus?inând că i-a fost încălcat dreptul de a formula obiec?iuni ?i că agentul constatator a indicat în mod eronat actul normativ sanc?ionator, re?inând o hotărâre de consiliu local referitoare la stabilirea taxelor ?i impozitelor locale anuale, în locul celei care reglementează propriu-zis regimul parcărilor ?i normele de siguran?ă rutieră pe raza localită?ii.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozi?iile Ordonan?ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven?iilor ?i pe cele ale Codului de procedură civilă, petentul invocând totodată ?i principiul prezum?iei de nevinovă?ie.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contraven?ionale ca neîntemeiată ?i men?inerea procesului-verbal ca fiind legal ?i temeinic întocmit. În apărare, s-a arătat că fapta petentului de a parca cu nerespectarea marcajelor rutiere a fost constatată nemijlocit de agent, iar actul contestat cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de lege, lipsa indicării obiec?iunilor neputând atrage nulitatea în absen?a dovedirii unei vătămări.
Referitor la lipsa obiec?iunilor, intimatul a învederat că petentul a luat la cuno?tin?ă con?inutul actului ?i a semnat fără rezerve la momentul întocmirii, achitând ulterior jumătate din minimul amenzii. Cu privire la temeiul legal, s-a precizat că încadrarea faptei a fost realizată corect, confuzia petentului fiind generată de o în?elegere incompletă a cadrului juridic local, în contextul în care o hotărâre instituie norma materială de conduită, în timp ce actul normativ sus?inut ca fiind men?ionat eronat reprezintă hotărârea anuală de actualizare a cuantumului amenzilor pecuniare, nefiind astfel incidentă o vătămare a dreptului la apărare.
La termenul de judecată din data de 23 aprilie 2026, petentul, prezent personal în instan?ă, a reiterat sus?inerile din plângerea introductivă cu privire la indicarea gre?ită a actului normativ ?i a completat motivarea în fapt precizând că, aflându-se în tranzit, a oprit autovehiculul doar pentru o perioadă scurtă de timp.
Analizând, re?ine:
În prealabil, instan?a constată că în prezenta cauză nu au fost invocate excep?ii procesuale de fond sau de procedură care să facă necesară o pronun?are prioritară, conform art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, litigiul urmând a fi cercetabil direct pe aspectele de fond vizând legalitatea ?i temeinicia procesului-verbal de contraven?ie.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, instan?a re?ine că la data de 10.12.2025, în jurul orelor 11:22, petentul Târlea Ion a oprit ?i a sta?ionat autoturismul marca Dacia Logan, având numărul de înmatriculare GJ-77-CYO, pe strada Unirii din localitatea Horezu. Ulterior, în jurul orelor 14:00, urmare a unei invita?ii lăsate pe parbrizul autovehiculului, petentul s-a prezentat la sediul Poli?iei Locale Horezu, unde agentul constatator a întocmit procesul-verbal seria PLHVL nr. 0001613, aplicându-i o sanc?iune contraven?ională principală constând în amendă în cuantum de 520 lei. Fapta a fost re?inută ca reprezentând o nerespectare a marcajelor rutiere care reglementează regimul parcărilor în respectiva zonă.
Starea de fapt rezultă, pe de o parte, din constatările personale ale agentului constatator, consemnate în procesul-verbal ?i detaliate în Raportul/Nota de constatare nr. 724/14.01.2026 întocmit de Poli?ia Locală, ?i, pe de altă parte, din însă?i recunoa?terea par?ială a petentului. Astfel, prin plângerea formulată ?i prin sus?inerile verbale făcute în fa?a instan?ei la termenul din 23.04.2026, petentul a admis prezen?a sa ?i oprirea autoturismului în acel loc pentru o perioadă scurtă de timp, justificând că se afla în tranzit ?i a oprit pentru a achizi?iona apă. Instan?a înlătură apărarea petentului conform căreia nu ar fi blocat calea de acces întrucât existau alte ma?ini parcate, deoarece norma sanc?ionatoare re?inută în sarcina sa nu pedepse?te blocarea efectivă a drumului, ci nerespectarea marcajelor rutiere destinate parcării.
Verificând cu prioritate legalitatea procesului-verbal contestat, în conformitate cu dispozi?iile art. 34 alin. (1) din Ordonan?a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven?iilor, instan?a constată că actul sanc?ionator a fost întocmit cu respectarea men?iunilor obligatorii prevăzute sub sanc?iunea nulită?ii absolute de art. 17 din acela?i act normativ.
Cu privire la criticile de nelegalitate invocate de petent, instan?a le apreciază ca fiind neîntemeiate. În ceea ce prive?te indicarea gre?ită a actului normativ (men?ionarea în procesul-verbal a HCL nr. 37/2024 în loc de HCL nr. 25/2020), instan?a re?ine că, potrivit art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, indicarea actului normativ este o men?iune obligatorie, însă lipsa sau indicarea ei eronată nu este sanc?ionată cu nulitatea absolută prevăzută de art. 17, ci cu nulitatea relativă. Conform art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, anularea actului intervine doar dacă s-a pricinuit păr?ii o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel. În spe?ă, indicarea expresă a dispozi?iilor „art. 72 lit. a) ?i b)” a fost suficientă pentru a individualiza conduita ilicită, normă regăsită exact în HCL nr. 25/2020. Petentul nu a suferit nicio vătămare a dreptului său la apărare, dovadă fiind faptul că a identificat el însu?i actul normativ corect în cuprinsul plângerii sale introductive ?i a formulat apărări de fond clare cu privire la acesta.
În ceea ce prive?te încălcarea dreptului de a formula obiec?iuni, prevăzut de art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, jurispruden?a constantă a instan?elor supreme a stabilit că nerespectarea acestei obliga?ii de către agentul constatator atrage tot o nulitate relativă. Nici în acest caz petentul nu a dovedit vreo vătămare procedurală, având posibilitatea deplină de a-?i expune toate obiec?iunile ?i argumentele nemijlocit în fa?a instan?ei de judecată, plângerea contraven?ională asigurând un remediu complet. De altfel, procesul-verbal a fost asumat prin semnătură la rubrica „Am luat la cuno?tin?ă”.
Sub aspectul temeiniciei, instan?a re?ine că procesul-verbal de constatare a contraven?iei se bucură de o prezum?ie relativă de veridicitate ?i autenticitate, fiind întocmit pe baza percep?iilor proprii ale agentului aflat în exercitarea atribu?iilor de serviciu. Petentul nu a făcut proba contrară celor re?inute în actul constatator, prin mijloace de probă apte să răstoarne această prezum?ie. De altfel, a?a cum s-a re?inut la stabilirea situa?iei de fapt, petentul a confirmat prezen?a autoturismului său în locul respectiv, cu încălcarea marcajelor rutiere, încălcare vizată de art. 72 lit. a) din HCL nr. 25/2020. Prin urmare, fapta contraven?ională există, a fost săvâr?ită de petent ?i a fost corect încadrată juridic.
Analizând cererea subsidiară de reindividualizare a sanc?iunii, instan?a re?ine inciden?a dispozi?iilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sanc?iunea trebuie să fie propor?ională cu gradul de pericol social al faptei săvâr?ite, ?inându-se seama de împrejurările comiterii, de modul ?i mijloacele de săvâr?ire, de scopul urmărit, de urmarea produsă ?i de circumstan?ele personale ale contravenientului. Instan?a constată că fapta petentului prezintă un grad redus de pericol social. Astfel cum rezultă din declara?iile acestuia, necontrazise de intimat, oprirea a avut un caracter izolat ?i o durată scurtă, fiind determinată de o situa?ie de tranzit. De asemenea, petentul a dat dovadă de bună-credin?ă, prezentându-se imediat la sediul Poli?iei Locale conform invita?iei, semnând procesul-verbal ?i achitând în termen util jumătate din minimul amenzii (260 lei), conform chitan?ei nr. 174412/10.12.2025 depuse la dosar.
Raportat la aceste circumstan?e reale ?i personale, instan?a apreciază că aplicarea unei amenzi în cuantum de 520 lei este dispropor?ionată, scopul preventiv ?i educativ al reglementării putând fi atins ?i prin aplicarea sanc?iunii avertismentului, în temeiul art. 7 alin. (2) ?i (3) din O.G. nr. 2/2001. Avertismentul reprezintă un mijloc suficient de aten?ionare a petentului asupra obliga?iei de a respecta cu stricte?e normele privind parcarea pe drumurile publice ?i marcajele aferente, cu recomandarea de a respecta pe viitor dispozi?iile legale.
În ceea ce prive?te cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, având în vedere că plângerea va fi admisă în parte prin reindividualizarea sanc?iunii, intimatul fiind deci în culpă procesuală sub aspectul individualizării gre?ite efectuate de agentul său, instan?a, în temeiul art. 453 alin. (1) ?i (2) din Codul de procedură civilă, va obliga intimatul la plata către petent a sumei de 20 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru achitate pentru introducerea plângerii.”
Îndreptarea se va face în ambele exemplare originale ale hotărârii.
Prezenta încheiere face corp comun cu Sentin?a civilă nr. 566/2026 pronun?ată la data de 20.05.2026.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Horezu.
Pronun?ată astăzi, 27.05.2026, prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin mijlocirea grefei instan?ei.
Document: incheiereindreptareeroaremateriala