Sedințe:
Data: 2026-06-03
Ora estimată: 09:00
Complet: CJ1 cc
Tip soluție: Admite cererea
Soluția pe scurt: Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele sentin?ei civile cu nr. 977/25.05.2026 pronun?ată în dos. cu nr. 1141/192/2026 în sensul că:
În loc de
„Deliberând asupra cauzei civile de fa?ă, instan?a re?ine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instan?e, în data de 24.03.2026, sub nr. de dos. 1916/192/2026, reclamanta Văduva Mihaela a formulat cerere de emitere a unei ordonan?e pre?edin?iale în contradictoriu cu pârâtul Petre Costel prin care a un program de legături personale cu minora Petre Alexandra Isabela, astfel:
- în principal, toate weekendurile, de vineri ora 18:00 până duminică ora 18:00, cu luarea minorului la domiciliul reclamantei;
- în subsidiar, cel pu?in două weekenduri pe lună, în acelea?i condi?ii
- jumătate din vacan?ele ?colare;
- petrecerea alternativă a sărbătorilor legale;
- dreptul de a petrece timp cu minorul ori de câte ori acesta î?i exprimă dorin?a;
- dreptul de a comunica telefonic ?i video cu minorul în mod liber;
- predarea minorului să se facă fără condi?ionări ?i fără obligativitatea prezen?ei tatălui.
S-a arătat că exercitarea autorită?ii părinte?ti se face în comun însă nu există un program de vizită stabilit iar pârâtul îi îngrăde?te în mod constant dreptul de a avea legături cu minorul. Pârâtul îi permite vizitarea copilului doar în prezen?a copilului, nu colaborează în vederea stabilirii unui program. S-a arătat că este îndeplinită condi?ia urgen?ei.
În data de 28.04.2026, pe rolul instan?ei a fost înregistrată întâmpinarea pârâtului prin care s-a solicitat respingerea cererii de ordonan?ă pre?edin?ială a inadmisibilă pentru lipsa obiectului ?i a urgen?ei.
Pârâta a părăsit voluntar domiciliul în 17.11.2025 iar după 4 luni a formulat o cerere care în aceste condi?ii nu ar fi urgentă. Pârâtul ar fi permis multiple vizite săptămânale, inclusiv deplasări în care mama ?i minora a mers singure în mun. Bucure?ti. Pe rolul instan?ei există dosarul de fond cu nr. 9651/192/2025 unde a fost administrat un probatoriu complex, neputând fi dispusă o solu?ie pe calea ordonan?ei pre?edin?iale.
Cererea introductivă este abuzivă pentru că se cere preluarea minorei în toate weekendurile, într-un mediu străin, în prezen?a unui străin. În interesul minorului este necesar un program etapizat, având în vedere separarea de mamă pentru 6 luni.
Nu sunt prezentate fapte noi fa?ă de sentin?a pronun?ată în dos. men?ionat, lucru care denotă instabilitatea reclamantei. S-a vorbit despre precaritatea profesională a reclamantei care schimbă locuri de muncă în mod repetat ?i nu achită pensia de între?inere.
La termenul din 18.05.2026 instan?a a ascultat păr?ile ?i a rămas în pronun?are asupra cauzei.
Analizând actele ?i lucrările dosarului re?ine următoarele:
Prin SC cu nr. 384/2025 a Judecătoriei Bolintin Vale, pronun?ată în dos. cu nr. 9651/192/2025, instan?a a dispus admiterea în parte a cererea de emitere a ordonan?ei pre?edin?iale formulată de reclamantul Petre Costel în contradictoriu cu pârâta Văduva Mihaela ?i a stabilit locuin?a minorei Petre Alexandra-Isabela, născută la data de 4 iulie 2021 la tată, obligarea mamei la plata unei pensii de între?inere, a fost stabilită exercitarea autorită?ii părinteşti în comun.
Din ordonan?a men?ionată nu rezulta ca instan?a să se fi pronun?at asupra programului de legături personale a?a încât are deplină libertate să dispună asupra acestui aspect în prezen?a cauză.
Art. 920 din Codul de procedură civilă nu prevede posibilitatea luării unor măsuri vremelnice prin ordonan?ă pre?edin?ială cu privire la stabilirea de legături personale a?a încât devin aplicabile, sub acest aspect, dispozi?iile de drept comun din materia ordonan?ei pre?edin?iale referitoare la condi?iile emiterii acesteia.
Din disp. art. 997 alin. (1) ?i alin. (5) din Codul de procedură civilă, rezultă că pentru a putea fi emisă ordonan?ă pre?edin?ială sunt necesare următoarele condi?ii: să existe aparen?a unui drept, să existe urgen?ă, măsura luată să fie provizorie, să nu prejudece fondul ?i aceasta să fie necesară în vederea păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, a prevenirii unei pagube iminente ?i care nu s-ar putea repara precum ?i pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Stabilirea unui program de vizită în condi?iile spe?ei în favoarea reclamantei, până la pronun?area unei hotărâri în primă instan?ă, pe fondul dreptului, îndepline?te caracterul provizoriu al ordonan?ei, aceasta producând efecte numai până la pronun?area unei solu?ii pe fondul dreptului.
Totodată, pârâtul, fiind tatăl minorei, exercită împreună cu reclamanta, autoritatea părintească asupra lui a?a încât este îndeplinită ?i condi?ia aparen?ei dreptului.
De asemenea, stabilirea programului este necesară pentru a preîntâmpina afectarea negativă a dreptului de legături personale dintre mamă ?i feti?a sa, drept ce intră în componen?a dreptului fundamental la via?a de familie prev. de art. 26 alin. (1) din Constitu?ia României. În acest sens, spre exemplu, lipsa acestor legături personale sau neexercitarea acestora în acord ?i cu modul în care considera mama copilului poate conduce la înstrăinarea acestuia din urmă fa?ă de mamă, lucru care ar afecta atât pe aceasta din urmă cât ?i pe copil.
Instan?a re?ine că sus?inerile pârâtului se întorc, paradoxal, împotriva propriei sale apărări. Astfel, chiar dacă s-ar accepta, cu titlu de ipoteză, că pârâta nu s-a interesat de programul de vizită timp de ?ase luni ?i că a formulat prezenta ac?iune cu întârziere, aceste împrejurări nu fac decât să întărească, iar nu să înlăture, urgen?a măsurii solicitate.
Cu cât perioada de întrerupere a legăturilor dintre minor ?i părintele nerezident este mai îndelungată, cu atât prejudiciul adus rela?iei afective dintre ace?tia este mai profund ?i mai greu de remediat.
Prin urmare, tocmai durata separării invocată de pârât constituie un argument suplimentar în favoarea interven?iei de îndată a instan?ei, pentru a pune capăt unei situa?ii care afectează în mod direct interesul superior al minorei.
În consecin?ă, argumentul privind tardivitatea demersului judiciar nu are aptitudinea de a paraliza urgen?a, ci, dimpotrivă, o confirmă.
A?adar, în dezacord cu cele expuse de pârât, instan?a apreciază că este îndeplinit caracterul urgent al ordonan?ei.
În concluzie este admisibilă ordonan?a pre?edin?ială.
Pe fondul ordonan?ei, prioritar, instan?a observă că pârâtul, fiind întrebat, nu a indicat motive serioase, concrete, în interesul feti?ei, pentru care reclamanta să nu o poată lua la domiciliul său, rezumându-se să indice motive procedurale, precum lipsa urgen?ei, pentru a solicita respingerea cererii.
Instan?a consideră că atitudinea reclamantului este contrară interesului superior al minorei, respectiv dreptului acesteia de a beneficia de o rela?ie cât mai apropiată ?i autentică cu ambii părin?i.
În acest sens, este de principiu că fiecare părinte are dreptul ?i, totodată, obliga?ia morală de a petrece timp de calitate cu propriul copil, fără prezen?a unor ter?e persoane. Această intimitate rela?ională este esen?ială pentru consolidarea legăturii afective dintre părinte ?i copil, permi?ând comunicarea liberă, crearea unor amintiri comune ?i dezvoltarea unui climat de încredere reciprocă.
Cu atât mai mult în rela?ia dintre mamă ?i fiică, natura acestui tip de legătură presupune o dimensiune afectivă aparte, bazată pe apropiere, confiden?ialitate ?i în?elegere reciprocă. Prin urmare, orice obstacol adus exercitării nestingherite a acestei rela?ii aduce atingere nu doar drepturilor mamei, ci, în primul rând, intereselor superioare ale minorei, care are nevoie de o rela?ie echilibrată ?i sănătoasă cu ambii părin?i pentru o dezvoltare armonioasă.
Instan?a nu consideră potrivite încercările pârâtului de a abuza de propriile drepturi procesuale, precum posibilitatea invocării lipsei urgen?ei, pentru ca, în definitiv, să nege tipul de rela?ie solicitat de reclamantă. Aceste gen de apărări, dacă ar ?ine din punct de vedere legal, nu ar fi, în definitiv, în interesul minorei, aspect care pare a fi neîn?eles de către tatăl minorei, lucru care nu poate fi decât regretabil.
În fine, concretizarea dreptului la legături personale se face în raport de disp. 17 ?i art. 18 din Legea 272/2004 privind protec?ia ?i promovarea drepturilor copilului prevede următoarele.
Disp. art. 18 alin. (1) lit. c) din Lege prevăd în mod expres că rela?iile personale se pot realiza prin găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuie?te în mod obi?nuit, cu sau fără supravegherea modului în care rela?iile personale sunt între?inute, în func?ie de interesul superior al copilului. Instan?a nu vede niciun motiv pentru care pârâta să nu o poată lua pe feti?a sa la domiciliul personal chiar în prezen?a actualului concubin.
În total dezacord cu cele expuse de pârât, dată fiind vârsta copilului, de aproape ?ase ani, aceasta nu ar avea cum să fie influen?ată negativ de cunoa?terea actualului partener de via?ă al pârâtei în afară de situa?ia în care chiar pârâtul ar fi cel care ar învă?a-o pe feti?ă lucruri pe care nu ar trebui să le cunoască la acest moment.
Întrucât s-a invocat precaritatea profesională a pârâtei ?i neplata pensiei de între?inere, aceste apărări nu pot constitui motive pentru negarea sau limitarea dreptului la legături personale ale pârâtei cu minora.
În continuare, a?a cum chiar pârâta a intuit, dreptul de a lua minora la locuin?ă în toate weekendurile nu constituie o măsură echilibrată în viziunea instan?ei. În ceea ce prive?te solicitarea principală, instan?a apreciază că acordarea dreptului de a prelua minora în toate weekendurile nu reprezintă o măsură echilibrată ?i propor?ională în raport cu interesele tuturor păr?ilor implicate. Având în vedere că feti?a urmează să frecventeze grădini?a, weekendurile reprezintă, în egală măsură, perioada în care ?i tatăl, părintele la care minora î?i are locuin?a stabilită, are posibilitatea de a petrece timp de calitate cu aceasta. O măsură care ar priva în mod sistematic unul dintre părin?i de această perioadă ar crea un dezechilibru nejustificat, contrar scopului unui program de legături personale, care este acela de a asigura men?inerea unor rela?ii fire?ti ?i constante cu ambii părin?i..
De aceea, instan?a va stabili ca în primul ?i al treilea weekend din lună, feti?a să poată fi luată de mamă, la domiciliul acesteia din urmă, de vineri ora 18:00 ?i până duminică ora 18:00.
Va stabili ca în prima parte a vacan?elor ?colare, pentru jumătate din perioada acestora, feti?a să poată fi luată de mamă, la domiciliul acesteia.
Cu privire la solicitarea pârâtei de a stabili un program de legături personale cu minora la libera alegere a acesteia din urmă, instan?a apreciază că o asemenea modalitate nu poate fi primită.
De?i la prima vedere o astfel de abordare pare să pună interesele copilului în centrul deciziei, în realitate ea generează un cadru lipsit de predictibilitate ?i stabilitate, valori esen?iale în orice măsură care prive?te un minor. Un program nedeterminat, dependent exclusiv de voin?a ?i starea de moment a copilului, nu oferă niciuneia dintre păr?i reperele necesare pentru organizarea vie?ii de familie ?i poate deveni, în sine, o sursă de conflict permanent între părin?i.
Mai mult, un astfel de mecanism ar putea expune minora unor presiuni, con?tiente sau nu, din partea unuia dintre părin?i, influen?ându-i voin?a în detrimentul rela?iei cu celălalt părinte. Or, tocmai evitarea unor asemenea situa?ii constituie unul dintre scopurile pentru care instan?a stabile?te un program concret ?i previzibil.
Prin urmare, instan?a va respinge această solicitare ?i va stabili un program de vizită clar determinat, apt să asigure atât continuitatea legăturilor afective ale minorei cu pârâta, cât ?i un climat de stabilitate ?i normalitate pentru dezvoltarea acesteia.
În privin?a solicitării de a comunica telefonic ?i video cu feti?a, în mod liber, se re?ine că art. 18 alin. (1) lit. d) din Legea cu nr. 272/2024 prevede acest fel de concretizare a legăturilor personale. A?adar, instan?a va încuviin?a această modalitate cu precizarea că va rămâne în sarcina tatălui să ia măsurile necesare spre a putea fi exercitată această modalitate de legături personale.
Totu?i, trebuie atrasă aten?ia pârâtei să-?i exercite acest drept în mod rezonabil, punând pe primul loc interesul copilului. Astfel, spre exemplu, apelarea copilului la ore foarte înaintate, după cele de somn ar putea constitui motive de modificare a programului.
Referitor la solicitarea ca predarea minorei să se realizeze fără condi?ionări ?i fără prezen?a obligatorie a tatălui, instan?a constată că aceasta nu reprezintă o modalitate distinctă de stabilire a programului de legături personale, ci vizează, în realitate, modul concret de executare a acestuia aspect care a fost deja analizat în considerentele anterioare ?i fa?ă de care instan?a ?i-a exprimat deja punctul de vedere.
Instan?a observă că reclamanta nu a indicat care dintre părin?i este responsabil cu preluarea ?i aducerea minorului la domiciliu, în acord cu disp. art. 18 alin.(3 ind. 1) lit. a) din Legea cu nr. 272/2004.
A?adar, în completarea programului, va stabili în responsabilitatea reclamantei această sarcină.
În concluzie, va admite cererea reclamantei ?i va stabili program de vizită între mamă ?i minoră, în condi?iile de mai sus.”
se va citi:
„Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instan?ei în data de 24.02.2026, sub nr. 1141/303/2026, reclamanta Iancu Elena-Iuliana în contradictoriu cu pârâtul Spirea Dumitru Gigel a solicitat:
- stabilirea locuin?ei minorei Spirea Ionela Andreea, în mod provizoriu, la mamă;
- suplinirea acordului pârâtului în vederea înscrierii minorei la grădini?a nr. 1, Cornetu, jud. Ilfov, până la solu?ionarea dosarului de fond.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a avut o rela?ie de concubinaj cu pârâtul încă din anul 2018 ?i au locuit la bunicii acestuia din com. Ogrezeni, sat Hobaia, str. Ilfovă?, nr. 35, jud. Giurgiu.
În 28.11.2019 s-a născut fiica păr?ilor, minora Spirea Ionela Andreea. Reclamanta mai are două fiice dintr-o altă rela?ie, care a locuit cu păr?ile, în vârstă de 13 ?i 15 ani.
După na?terea feti?ei, au apărut neîn?elegeri între păr?i, pârâta fiind dată afară din locuin?ă când feti?a avea 8 luni împreună cu aceasta ?i celelalte două fiice. După alte două episoade în care păr?ile s-au împăcat ?i s-au despăr?it din nou, în martie 2025 reclamanta a părăsit din nou domiciliul din pricina violen?elor fizice ?i verbale ?i s-a mutat cu chirie, ini?ial, în com. Ulmi, sat Poenari iar ulterior în com. Săbăreni, jud. Giurgiu.
Reclamanta arătat că pârâtul nu s-a ocupat de cre?terea ?i educarea fetei, s-a rezumat doar la a-i face cumpărături de 2, 3 ori în perioada martie 2025 până la momentul formulării cererii, nu a vizitat-o ?i nu a luat-o la domiciliul său.
În data de 13.02.2026, pârâtul i-a cerut să îi permită să viziteze minora, reclamanta a fost de acord cu condi?ia de a o aduce duminică seara pentru că feti?a urma să meargă la grădini?ă luni. Duminică pârâtul i-a comunicat că nu i-o va mai aduce ?i că va fi ajutat de noua concubină să o crească. Ulterior reclamanta nu a mai putut lua copilul, fiind chiar agresată de pârât ?i concubina lui când a încercat acest lucru cu poli?ia.
La momentul formulării cererii reclamanta locuia la bunica sa din com. Cornetu, jud. Ilfov care o ajută cu fiicele sale când aceasta este la muncă dar ?i financiar, reclamanta nemaifiind nevoită să plătească chirie. Feti?a este ata?ată de ea ?i de surori ?i vrea să o crească.
În continuare, s-a arătat că sunt îndeplinite condi?iile emiterii ordonan?ei pre?edin?iale ?i că măsura solicitată este în interesul minorei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 996-1001 din Codul de procedură civilă.
Cererea a fost timbrată cu suma totală de 40 de lei.
În data de 14.05.2026 au fost înregistrate la dosarul cauzei întâmpinarea ?i cererea reconven?ională ale pârâtului-reclamant prin care s-au solicitat următoarele:
- stabilirea domiciliului minorului la tată;
- exercitarea autorită?ii părinte?ti în comun;
- obligarea reclamantei-pârâte la plata pensiei de între?inere;
- în subsidiar, s-a solicitat stabilirea unui program de vizită astfel:
• Primele 2 weekenduri din lună, de vineri orele 15 (după terminarea cursurilor până luni diminea?a, să fie dusă la ?coala de către tată;
• Toate cele 5 vacan?e ?colare:
o Vacan?a de toamnă (5–13 octombrie 2025)
o Vacan?a de iarnă (21 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026)
o Vacan?a intersemestrială: o săptămână între 9 feb. – 01 martie 2026 (la decizia ISJ)
o Vacan?a de primăvară (4–14 aprilie 2026)
o Vacan?a de vară (începe pe 20 iunie 2026) — minora să petreacă prima jumătate cu tatăl din fiecare vacan?ă, iar ultima parte de 1 a vacan?ei cu mama.
• Sărbătorile legale ?i religioase, ziua de na?tere ?i onomastica minorei (Sf. Andrei, Sf. Ion) să fie petrecute 1 din perioadă cu tatăl ?i 1 cu mama.
Ziua de na?tere a tatălui ?i a bunicilor paterni să fie petrecută de către minoră împreună cu tatăl ?i familia acestuia.
Prima zi de Pa?te, de Crăciun ?i de Anul Nou ?i de Rusalii.
În principiu, s-a motivat că, pârâtul a muncit pentru reclamanta-pârâtă ?i pentru fiicele sale din altă căsătorie ?i le-a între?inut împreună cu părin?ii săi iar în schimb aceasta este nerecunoscătoare ?i l-a denigrat pe parcursul rela?iei de concubinaj. Feti?a nu mergea la grădini?ă ?i nu este adevărat că nu o lasă pe aceasta la mamă, feti?a fiind cea care refuză să mai meargă la mama sa întrucât nu sunt condi?ii locative care să se ridice la cele cu care aceasta este obi?nuită.
Este în interesul feti?ei să stea cu tatăl ?i bunicii săi de care este ata?ată.
În drept au fost invocate disp. art. 204, art. 996 din Codul de procedură civilă, Legea 272/2004, art. 8 CEDO ?i Amanalachioai c. României (dec. nr. 4023/04)
La termenul din 18.05.2026, instan?a a rămas în pronun?are asupra cauzei.
Analizând actele ?i lucrările dosarului, reţine următoarele:
Cu privire la admisibilitatea ordonan?ei pre?edin?iale, art. 920 din Codul de procedură civilă prevede posibilitatea luării unor măsuri vremelnice prin ordonan?ă pre?edin?ială cu privire la stabilirea locuin?ei copiilor minori, la obliga?ia de între?inere, la încasarea aloca?iei de stat pentru copii ?i la folosirea locuin?ei familiei.
Dispozi?ia este derogatorie de la cea de drept comun în materia ordonan?ei pre?edin?iale, astfel cum este reglementată la art. art. 997 alin. (1) ?i alin. (5) din Codul de procedură civilă.
A?adar, pentru a se putea dispune pe cale de ordonan?ă pre?edin?ială asupra rela?iilor dintre părin?i ?i copiii lor minori, este necesar ca măsurile dispuse să fie vremelnice ?i să existe un dosar de drept comun care să aibă ca obiect aceste măsuri.
În mod vădit, măsura vremelniciei este îndeplinită cu privire la toate cererile formulate (cererea introductivă, întâmpinarea ?i cererea reconven?ională), măsurile putând fi modificate de instan?a de fond. De asemenea, pe rolul instan?ei este înregistrat dos. cu nr. 1140/192/2026 care are ca obiect stabilirea locuin?ei minorei, stabilirea autorită?ii părinte?ti, stabilirea unei pensii ?i suplinirea acordului pentru înscrierea minorei la unitate de învă?ământ.
În concluzie este admisibilă ordonan?a pre?edin?ială.
Cu privire la fondul cauzei, instan?a re?ine că prin cererea de emitere a ordonan?ei pre?edin?iale, reclamanta-pârâtă a solicitat stabilirea locuin?ei minorei la domiciliul său.
Instan?a precizează că potrivit art. 255 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dacă un anumit fapt este necontestat, instan?a poate decide, în func?ie de împrejurările cauzei că nu mai este necesară dovedirea lui.
Astfel, întrucât niciuna dintre păr?i nu a contestat următoarele fapte ce urmează a fi prezentate, instan?a re?ine că păr?ile au avut o rela?ie de concubinaj încă din anul 2018 ?i au locuit la bunicii pârâtului-reclamant din com. Ogrezeni, sat Hobaia, str. Ilfovă?, nr. 35, jud. Giurgiu. Feti?a s-a născut în data de 26.11.2019 a?a cum rezultă din certificatul său de na?tere.
După ultima părăsire a domiciliului de către reclamanta-pârâtă, aceasta a locuit la adresa actuală din com. Cornetu, jud. Ilfov, împreună cu fiicele sale în vârstă de 13 ?i 15 ani, din altă căsătorie, mama sa ?i feti?a celor două păr?i, minora Spirea Ionela-Andreea în vârstă de 6 ani la acest moment.
Potrivit celor sus?inute de reclamanta-pârâtă ?i recunoscut pârâtul-reclamant, din luna martie 2025 ?i până în februarie 2026 minora a locuit la domiciliul mamei sale alături de surorile ?i bunica sa.
Astfel, pentru o perioadă importantă de timp, de aproape un an, pârâtul-reclamant nu a fost deranjat de condi?iile de trai ale minorei. Acest aspect, alături de urgen?a procedurii, a fost ?i motivul pentru care instan?a nu a considerat necesară efectuarea unei anchete psihosociale referitoare la standardul locativ al păr?ilor.
În privin?a martorilor propu?i de păr?i, dincolo de probabilitatea extrem de ridicată ca fiabilitatea (puterea probatorie) a declara?iilor martorilor, părin?i ai păr?ilor să fie extrem de scăzută din cauza interesului lor direct în spe?ă ?i a implicării emo?ionale, audierea lor era neutilă, neaducând aspecte noi pe care instan?a să le aibă în vedere.
Astfel, din răspunsul la întrebarea 12 la interogatoriu se probează sus?inerea reclamantei-pârâte potrivit căreia feti?a i-a fost dată pârâtul-reclamant în weekend iar acesta a refuzat să i-o mai aducă reclamantei-pârâte în luna februarie a acestui an.
În continuare, pârâtul-reclamant ?i-a motivat decizia de a nu aduce copilul mamei sale prin întâmpinare, prin aceea că aceasta nu ar condi?ii locative cu care minora este obi?nuită. Practic pârâtul-reclamant sus?ine că minora, la o vârstă fragedă, este în măsură să aprecieze critic asupra condi?iilor sale de trai ?i să manifeste nemul?umiri. Acest motiv este evident nereal ?i denotă nesinceritatea pârâtului.
Ulterior, în fa?a instan?ei a sus?inut un motiv mai grav, anume că minora ar fi maltratată de actualul concubin al mamei sale.
Acest din urmă aspect este nereal, în opinia instan?ei, din două considerente. Pe de o parte, ar fi fost firesc ca motivul mai grav să fi fost invocat de pârâtul-reclamant prin întâmpinare. Pe de altă parte, a?a cum a sesizat apărătorul reclamantei-pârâte, tatăl ar fi reac?ionat într-un mod specific dacă ar fi aflat că fiica sa este victima unor violen?e fizice, psihice sau de oricare altă natură, lucru care nu s-a întâmplat. În fine, din interogatoriul pârâtului-reclamant nu rezultă că aceasta ar fi ac?ionat motivat de vreo astfel de împrejurare.
Un aspect deosebit de important pe care instan?a îl are în vedere pentru stabilirea locuin?ei minorei este acela că pârâtul-reclamant a fost cel care a profitat de bună-voin?a ?i maturitatea reclamantei-pârâte ?i a decis în mod nerezonabil ?i în contradic?ie cu interesul minorei să o păstreze pe aceasta la domiciliul său. Dacă ar fi apreciat necesitatea schimbării locuin?ei minorei, acesta ar fi trebuit să ac?ioneze legal nu prin impunerea propriei voin?e în detrimentul interesului feti?ei ?i al mamei acesteia.
Astfel, art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea 272/2004 prevede că la evaluarea interesului superior al minorului în ce prive?te stabilirea locuin?ei se are în vedere disponibilitatea fiecăruia dintre părin?i de a permite celuilalt men?inerea rela?iilor personale.
De asemenea, în acord cu disp. art. 2 alin. (6) lit. e) ?i d) din Lege, la evaluarea interesului superior se au în vedere capacitatea părin?ilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de cre?terea ?i îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia ?i men?inerea rela?iilor personale cu persoanele fa?ă de care copilul a dezvoltat rela?ii de ata?ament.
În acord cu disp. art. 18 alin. (3) din Legea 272/2004 părintele la care copilul locuie?te are obliga?ia de a sprijini men?inerea rela?iilor personale ale copilului cu celălalt părinte.
Toate aceste obliga?ii legale au fost încălcate de pârâtul-reclamant prin comportamentul său, făcând imposibilă o decizie a instan?ei de stabilire a domiciliului feti?ei la domiciliul tatălui.
Instan?a re?ine că pârâtul-reclamant s-a apărat sus?inând că feti?a este cea care nu vrea să meargă la domiciliul mamei. În condi?iile în care feti?a are numai ?ase ani ?i a locuit cu mama ?i surorile sale până în luna februarie a acestui an, este clar că aceasta este influen?ată de tatăl său în sens negativ. Instan?a re?ine că una dintre surorile sale locuie?te pe perioada ?colii la tatăl său.
Trebuie atrasă aten?ia asupra faptului că părintele la care locuie?te minorul are datoria de a interveni ?i a încuraja copilul să ia contact cu celălalt părinte iar nu să abordeze o atitudine de indiferen?ă, sau, mai rău, să manifesteze acte de alienare parentală.
De asemenea, instan?a nu crede că pârâtul-reclamant a încercat să o încurajeze să reia legătura cu mama sa din moment ce reclamanta-pârâtă sus?ine că a fost împiedicată să-?i contacteze fiica inclusiv telefonic.
Instan?a este surprinsă inclusiv de concluziile apărătorului ales al pârâtului-reclamant în sensul în care hotărârea instan?ei prin care domiciliul feti?ei va fi stabilit la mamă va rămâne oricum fără finalitate dacă feti?a nu vrea să meargă la aceasta. O astfel de atitudine nu face decât să încurajeze eventuale inten?ii nepotrivite ale pârâtului-reclamant ceea ce nu este de dorit din perspectiva interesului minorului de a fi crescut ?i educat de ambii părin?i, chiar dacă ace?tia nu mai pot convie?ui.
Referitor la măsura stabilirii domiciliului minorei la mamă, instan?a re?ine că aceasta a crescut trei copii, dovedind astfel că este un părinte responsabil ?i dedicat. De asemenea, mama a locuit împreună cu minora timp de aproape un an la locuin?a bunicii materne, perioadă în care nu a survenit niciun eveniment de natură să infirme această concluzie.
În schimb, pârâtul-reclamant a dat dovadă de o gravă lipsă de responsabilitate fa?ă de interesele superioare ale minorei, schimbându-i în mod for?at domiciliul ?i institu?ia de învă?ământ, ceea ce îi putea crea feti?ei un sentiment de instabilitate ?i nesiguran?ă. Mai grav, prin conduita sa, a determinat înstrăinarea afectivă a minorei fa?ă de mama sa.
Se re?ine totodată că la locuin?a mamei, feti?a va locui ?i cu surorile sale, lucru care ar trebui să-i consolideze sentimentul de apartenen?ă ?i sănătatea emo?ională. Din această perspectivă legiuitorul a ridicat la rang de principiu men?inerea fra?ilor împreună [art. 6 lit. m) din Legea cu nr. 272/2004].
În interesul superior al minorului, instan?a atrage aten?ia pârâtului-reclamant că, în dezacord total cu concluziile apărătorului său, nerespectarea deciziei instan?ei de depune eforturi în vederea convingerii minorei să meargă la locuin?a mamei poate atrage răspunderea penală în temeiul art. 379 din Codul penal. Cu alte cuvinte, infrac?iunea poate fi comisă, de către tată, chiar ?i prin omisiune, adică prin neluarea măsurilor necesare de informare ?i sprijinire a minorei în vederea în?elegerii necesită?ii de a merge la mama sa, mai ales în condi?iile în care feti?a se află la o vârstă extrem de fragedă.
De asemenea, legiuitorul român a lăsat reclamantei-pârâte o întreagă paletă de executare silită a hotărârii în acord cu art. 910-913 din Codul de procedură civilă, minora putând fi sprijinită psihologic la nevoie iar oponentul la decizia instanţei putând fi obligat la sume exorbitante până la executarea obliga?iei de până la 1000 de lei/zi.
Nu în ultimul rând, trebuie observat că măsura din prezenta cauză este una vremelnică a?a încât comportamentul pârâtului-reclamant va fi avut în vedere la momentul deciziei pe fond, fiind deci recomandat să-?i schimbe conduita în sensul luării celor mai bune decizii în interesul exclusiv al minorei, lăsând la o parte orgoliile personale.
Instan?a observă că pârâtul-reclamant prin apărător ales a invocat cauza Amanalachioai c. României (dec. nr. 4023/04), indicând rela?iile dintre tată ?i fiica sa re?inută de Curtea Europeană, însă omi?ând că hotărârea a fost dată tocmai în contextul în care după ce-?i lăsase fiica să meargă la bunici, ace?tia din urmă au refuzat să i-o mai înapoieze domnului Amanalachioai, iar statul a fost condamnat pentru faptul că autorită?ile sale nu au ac?ionat în timp util ?i nu au făcut ceea ce era rezonabil în circumstan?ele date pentru executarea hotărârilor privind încredin?area minorei către tată.
În fine, re?inând cele ce precedă, instan?a va stabili locuin?a minorei la mamă.
Cu privire la suplinirea acordului pentru înscrierea feti?ei la grădini?a nr. 1, Cornetu, jud. Ilfov, în condi?iile interesului superior al acesteia, al stabilirii locuin?ei la mamă va admite cererea capătul de cerere, în acord cu disp. art. 486 din Codul civil ?i va dispune suplinirea acordului pârâtului pentru înscrierea minorei la această unitate de învă?ământ.
În continuare, în ce prive?te cererea pârâtului-reclamant de a stabili un programul de legături personale, în condi?iile stabilirii locuin?ei minorei la mamă, se impune dispunerea unuia. În acest sens, disp. art. 496 alin. (5) din Codul civil prevăd că părintele la care copilul nu locuie?te în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuin?a acestuia. Instan?a de tutelă poate limita exerci?iul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
Instan?a are în vedere ?i disp. art. 2 alin. (6), art. 17 ?i art. 18 din Legea 272/2004 care reglementează condi?iile ?i forma de concretizare a rela?iilor personale între părintele nerezident ?i copilul său.
La ultimul termen de judecată instan?a a ascultat păr?ile cu privire la cea mai potrivită formulă de concretizare a programului de legături personale.
În acest context, păr?ile ?i-au manifestat acordul în vederea stabilirii unui program de legături.
Re?inând acest acord precum ?i interesul superior al minorului, instan?a va dispune ca:
• Primele 2 weekenduri din lună, de vineri orele 15 (după terminarea cursurilor până luni diminea?a, să fie dusă la ?coala de către tată;
• Toate cele 5 vacan?e ?colare:
o vacan?a de toamnă (5–13 octombrie 2025);
o în anii pari vacan?a de iarnă la mamă ?i în anii impari la tată (21 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026);
o vacan?a intersemestrială: o săptămână între 9 feb. – 01 martie 2026;
o în anii pari la mamă ?i în anii impari la tată - vacan?a de primăvară (4–14 aprilie 2026)
o vacan?a de vară (începe pe 20 iunie 2026) — minora să petreacă prima jumătate cu tatăl din fiecare vacan?ă, iar ultima parte de 1 a vacan?ei cu mama.
• Sărbătorile legale ?i religioase, ziua de na?tere ?i onomastica minorei (Sf. Andrei, Sf. Ion) să fie petrecute 1 din perioadă cu tatăl ?i 1 cu mama.
• Ziua de na?tere a tatălui ?i a bunicilor paterni să fie petrecută de către minoră împreună cu tatăl ?i familia acestuia.
• În anii pari, Pa?tele ?i Anul Nou la tată iar în anii impari la mamă;
În anii impari Crăciunul ?i sărbătoarea Rusaliilor la tată ?i în anii pari la mamă.
Păr?ile, prin acord, vor putea oricând stabili alte modalită?i de efectuare a programului.
Instan?a observă că reclamantul nu a indicat care dintre părin?i este responsabil cu preluarea ?i aducerea minorei la domiciliu, în acord cu disp. art. 18 alin.(3 ind. 1) lit. a) din Legea cu nr. 282/2004.
A?adar, în completarea programului, va stabili în responsabilitatea tatălui această sarcină.
În privin?a cheltuielilor de judecată, în baza art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instan?a va obliga pe pârâtul-reclamant la plata cheltuielilor de judecată întrucât a pierdut procesul.
În acest sens, instan?a re?ine că reclamanta-pârâtă a achitat taxa de timbru de 40 de lei ?i suma de 2000 de lei cu titlu de onorariu al apărătorului ales.”
Despre îndreptare se face men?iune la sfâr?itul actului îndreptat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea se depune la Judecătoria Bolintin-Vale.
Pronunţată prin mijlocirea grefei instan?ei, astăzi, 03.06.2026.
Document: _IncheiereFinalaDezinvestire